Deschiderea de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a evenimentului „160 de ani de diplomație a României moderne. Grigore Gafencu – diplomat român, promotor al Europei unite”

Tip:  Comunicat de presăData:  31.01.2022

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis luni, 31 ianuarie 2022, evenimentul „160 de ani de diplomație a României moderne. Grigore Gafencu – diplomat român, promotor al Europei unite”, organizat pentru marcarea a 130 de ani de la nașterea diplomatului Grigore Gafencu (30 ianuarie 1892 – 30 ianuarie 1957), fost om politic și ministru de externe al României, personalitate remarcabilă a exilului românesc și promotor activ al mișcării pan-europene.

Evenimentul este primul din seria de acțiuni propuse de Ministerul Afacerilor Externe pentru marcarea, în anul 2022, a 160 de ani de diplomație română modernă și de la înființarea instituției (https://www.mae.ro/node/57605).

Ministrul Bogdan Aurescu a elogiat personalitatea lui Grigore Gafencu, subliniind atașamentul său profund pentru legalitatea internațională, pentru idealul Europei Unite și pentru principiile fundamentale ale dreptului internațional.  

Grigore Gafencu a … condus diplomaţia românească într-o perioadă cu provocări complexe la nivel european, de polarizări ideologice ireductibile, când România a căutat să își apere identitatea și integritatea teritorială într-un context geopolitic foarte complex. … În contextul actual, în care ordinea internațională bazată pe reguli, democrația și liberalismul sunt contestate, când în apropierea frontierelor României auzim din nou zgomotul armelor, consider că rememorarea unor figuri emblematice ale unor diplomați care au contribuit la formarea și consolidarea politicii noastre externe moderne, inclusiv în contextul aniversar din acest an pentru instituția noastră, este cu atât mai importantă. România lui Gafencu și România de astăzi sunt fundamental diferite. Am revenit în comunitatea de principii și valori la care am știut mereu că aparținem în mod fundamental, așa cum își dorea și Gafencu. Astăzi, România este membru activ, de încredere, implicat și respectat al Uniunii Europene și al NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, suntem partener strategic al Statelor Unite, țara noastră îndeplinindu-și responsabil angajamentele asumate la nivel internațional. Iar în actualul context internațional complicat, rămâne esențială implementarea unei politici externe și de securitate care să se axeze pe găsirea celor mai bune soluții pentru stabilitatea și securitatea în regiune, la nivel european și euroatlantic, precum și pe asigurarea bunăstării și securității cetățenilor noștri. În acest scop trebuie să menținem și să apărăm în mod ferm principiile comunității de valori din care facem parte. Promovarea valorilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli și pe respectul pentru dreptul internațional, precum și apărarea parametrilor fundamentali ai arhitecturii de securitate europene rămân elemente primordiale în această privință. Mai mult decât atât, respingerea oricărei amenințări cu utilizarea forței, precum și a conceptului desuet al sferelor de influență, odată cu reiterarea fermă a dreptului statelor de-și alege liber propiile opțiuni de politică externă și de securitate și a susținerii suveranității și integrității teritoriale – toate acestea sunt  valori pe care și Grigore Gafencu le-a promovat în mod consecvent și pe care trebuie să continuăm să le apărăm și astăzi, mai mult ca oricând, inclusiv în contextul mediului internațional de securitate complicat de astăzi.”, a subliniat în intervenția sa ministrul Bogdan Aurescu. 

Evenimentul i-a avut  ca invitați pe prof.univ.dr. Silviu Miloiu, prorector pentru dezvoltare instituțională și relații internaționale, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, director al Centrului de cercetare de istorie a relațiilor internaționale și a patrimoniului cultural „Grigore Gafencu”, dr. Mioara Anton, cercetător științific principal II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, coordonator de program „România şi Europa în secolul XX”, lect.univ.dr. Alin Victor Matei, prodecan programe de studii, program ERASMUS și rețeaua CIVIS la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, și dr. Doru Liciu, șef serviciu Unitatea Arhive Diplomatice din cadrul MAE.

În deschiderea dezbaterii, a fost prezentată o expoziție digitală de documente de arhivă cu viața și activitatea lui Grigore Gafencu (https://fb.watch/aTVhtoQKgm/).

Discursul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, în format video, poate fi vizionat la următorul link: http://www.mae.ro/node/57664.

Transmitem, mai jos, discursul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu rostit cu acest prilej:

„Doamnelor și domnilor,

Stimați participanți, 

Omagiem astăzi memoria unuia dintre marii diplomați români, fost ministru al afacerilor externe, într-un context special – pentru că anul 2022 este cel în care aniversăm 160 de diplomație română modernă, adică 160 de ani de la înființarea instituției noastre. Mă bucur și sunt onorat să deschid astăzi, alături de dumneavoastră, alături de distinșii noștri invitați,  acest eveniment.

Grigore Gafencu s-a născut la 30 ianuarie 1892 la Bârlad, fiind descendent al unor vechi familii boierești din Moldova. Tatăl său, Alexandru Gafencu era fiul Ecaterinei Gafencu, fiica unui boier moldovean, Iordache Gafencu, și al lui John Saunders, un englez originar din Edinburgh. Mama viitorului diplomat era Raluca Costache, descendentă a lui Veniamin Costache, cărturar și om politic, mitropolit al Moldovei.

A început studiile primare în București, de la 11 ani continuându-le la Lausanne, în Elveția. După absolvirea Facultății de Drept a Universității din Geneva, a obținut titlul de doctor în ştiinţe juridice la Sorbona.

Ulterior, a participat în Primul Război Mondial, ca pilot în rândurile escadrilei mixte româno-franceze Farman VII, și la al Doilea Război Balcanic, ca artilerist. Faptele sale de arme au fost recompensate cu cele mai înalte distincţii: Ordinul Mihai Viteazul, Steaua României şi Crucea de Război Britanică.

După război, s-a lansat în avocatură și publicistică, conducând de-a lungul timpului publicațiile Revista Vremii, Argus și Timpul. Grigore Gafencu a fost, de asemenea, co-fondator al agenţiei de presă Orient Radio, devenită ulterior Rador, agenţia de ştiri guvernamentală, în perioada 1926-1949.

În 1926 a început şi cariera sa politică, intrând în rândurile Partidului Naţional Ţărănesc. În scurtă vreme, cei doi lideri ai acestui partid, Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, i-au remarcat calitățile excepționale și l-au susținut pentru ocuparea unor funcții de înalt demnitar printre care: subsecretar de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri în 1932; subsecretar de stat la Ministerul Industriei şi Comerţului, în perioada 1932 – 1933, şi Secretar General al Ministerului Afacerilor Străine între 1928 și 1929.

În februarie 1929, el a fost șeful delegaţiei române la Conferinţa Micii Înţelegeri, desfăşurată la Bucureşti.

Plecat temporar din diplomație, Grigore Gafencu a fost senator de Caliacra între 1934 și 1937.

Experiența și capacitățile sale deosebite au condus la numirea lui Grigore Gafencu în funcția de ministru al afacerilor externe la 23 decembrie 1938. Ministrul Gafencu a condus destinele diplomaţiei române până la 1 iunie 1940, într-o perioadă extrem de dificilă pentru România, dar şi pentru întreaga Europă.

Fidel orientării politice tradiţionale a României, filo-franceze şi filo-britanice, Grigore Gafencu a refuzat colaborarea cu cele două state revizioniste, Germania nazistă şi Italia fascistă. A susținut, în acest context, declararea neutralităţii României și a recomandat o atitudine binevoitoare faţă de statul polonez agresat.

La începutul lui iulie 1940 a fost numit într-un post de înaltă responsabilitate și în același timp foarte dificil: trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Moscova. A îndeplinit acest mandat vreme de un an, până la 22 iunie 1941.

Adept al valorilor democratice, la sfârșitul anului 1941 a ales calea exilului în Elveţia, unde a desfășurat o intensă activitate antinazistă şi antifascistă.

A militat activ, în această perioadă, pentru refacerea integrităţii teritoriale a României și pentru eliberarea ţării de sub controlul nazist și protecția față de pericolul sovietic. Ferm convins că singura soluţie de salvare a României era ieşirea ei din războiul purtat în alianţă cu Axa, diplomatul român a păstrat şi consolidat legăturile cu foşti şi activi diplomaţi români sau străini care îi împărtăşeau opiniile.

Rămas definitiv în exil pentru a lupta împotriva comunizării României, Grigore Gafencu a realizat de la bun început însemnătatea forţei morale pe care o reprezentau, în această luptă care se dovedea lungă şi anevoioasă, românii din diaspora. „Românii din străinătate – scria Grigore Gafencu la 1 iunie 1946 – au, deci, datoria de a alarma şi a trezi necontenit spiritele în ţările pe unde trăiesc. Ei trebuie să ceară intervenţii neîncetate din partea anglo-saxonilor, mai cu seamă în vremea alegerilor”.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1946 a dat un imbold activităţii românilor din exil. Ei au apărat cu tărie şi vigoare drepturile şi aspiraţiile legitime ale poporului român prin memorii şi articole de presă în publicaţiile occidentale de mare tiraj.

Astfel, anii care au urmat Conferinţei, au fost pentru Grigore Gafencu ani de intensă şi neobosită activitate în cadrul exilului românesc, pe care a încercat să îl menţină cât mai unitar, sarcină dificilă şi deloc de invidiat. A făcut parte din cele două organisme fundamentale ale acestuia, Comitetul Naţional Român, fondat în aprilie 1949 la New York, şi Liga Românilor Liberi, formată în toamna anului 1950. Din cauza dezbinărilor interne, a fost nevoit să le părăsească pe amândouă, continuând însă să menţină strânse legături şi colaborări fructuoase cu asociaţii şi grupuri ale diasporei româneşti.

S-a stins din viaţă departe de ţară, la 30 ianuarie 1957, chiar în ziua în care împlinea 65 de ani. A continuat să spere până în ultima clipă a vieţii într-o Românie democratică şi liberă, fiind totodată un militant de prestigiu pentru ideea unei Europe unite. A fost preşedinte al Uniunii Europene a Federaliştilor, membru al conducerii în Mişcarea Europeană și Uniunea Pan Europeană.

Într-un remarcabil “Apel pentru a constitui Gruparea românească pentru Europa Unită“, Grigore Gafencu sublinia, citez:

Puternica mișcare, care se desfășoară în Apus cu scopul de a strânge laolaltă popoarele vechiului continent în cuprinsul unei „Europe Unite“, are pentru noi românii o însemnătate deosebită. (…) Trecând prin toate aceste încercări, neamul nostru a păstrat convingerea că libertatea și desăvârșita împlinire a menirii lui naționale atârnă de o cât mai temeinic și bine închegată rânduială europeană. (…) Gruparea va ține legătura cu mișcarea pentru Europa Unită, străduindu-se să reprezinte și să apere voința adevărată și interesele reale ale poporului român până în ziua când România, din nou liberă și democratică, va fi chemată să-și reia locul în Comunitatea europeană”. Iată, ce viziune actuală astăzi, la cincisprezece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, este redată în acest citat.

Doamnelor și domnilor,

Grigore Gafencu a fost o personalitate remarcabilă prin distincția sa intelectuală și fineţea analizelor. A condus diplomaţia românească într-o perioadă cu provocări complexe la nivel european, de polarizări ideologice ireductibile, când România a căutat să își apere identitatea și integritatea teritorială într-un context geopolitic foarte complex.

Grigore Gafencu a fost un intelectual veritabil, un diplomat excepțional şi, mai ales, un european convins. Calităţile sale profesionale, amplitudinea sa intelectuală au impus un standard profesional şi uman pentru generaţiile următoare.

Într-un eseu privind „Calitățile ideale ale unui diplomat de succes”, ambasadorul american Robert D. Blackwill menționa și studiul istoriei. Este evident că un diplomat trebuie să acționeze și să gândească în contextul timpului. Chiar dacă cunoașterea profundă a istoriei nu oferă rețete politice exacte – iar în circumstanțele actuale devenim tot mai conștienți de acest fapt, aceasta ne facilitează analiza contextuală și luarea unor decizii pertinente și fundamentate.

În contextul actual, în care ordinea internațională bazată pe reguli, democrația și liberalismul sunt contestate, când în apropierea frontierelor României auzim din nou zgomotul armelor, consider că rememorarea unor figuri emblematice ale unor diplomați care au contribuit la formarea și consolidarea politicii noastre externe moderne, inclusiv în contextul aniversar din acest an pentru instituția noastră, este cu atât mai importantă.

România lui Gafencu și România de astăzi sunt fundamental diferite. Am revenit în comunitatea de principii și valori la care am știut mereu că aparținem în mod fundamental, așa cum își dorea și Gafencu. Astăzi, România este membru activ, de încredere, implicat și respectat al Uniunii Europene și al NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, suntem partener strategic al Statelor Unite, țara noastră îndeplinindu-și responsabil angajamentele asumate la nivel internațional.

Iar în actualul context internațional complicat, rămâne esențială implementarea unei politici externe și de securitate care să se axeze pe găsirea celor mai bune soluții pentru stabilitatea și securitatea în regiune, la nivel european și euroatlantic, precum și pe asigurarea bunăstării și securității cetățenilor noștri.

În acest scop trebuie să menținem și să apărăm în mod ferm principiile comunității de valori din care facem parte.

Promovarea valorilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli și pe respectul pentru dreptul internațional, precum și apărarea parametrilor fundamentali ai arhitecturii de securitate europene rămân elemente primordiale în această privință. Mai mult decât atât, respingerea oricărei amenințări cu utilizarea forței, precum și a conceptului desuet al sferelor de influență, odată cu reiterarea fermă a dreptului statelor de-și alege liber propiile opțiuni de politică externă și de securitate și a susținerii suveranității și integrității teritoriale – toate acestea sunt  valori pe care și Grigore Gafencu le-a promovat în mod consecvent și pe care trebuie să continuăm să le apărăm și astăzi, mai mult ca oricând, inclusiv în contextul mediului internațional de securitate complicat de astăzi. 

În această notă, le mulțumesc vorbitorilor care au acceptat invitația la acest eveniment, care face parte din programul de acțiuni al Ministerului Afacerilor Externe pentru marcarea celor 160 de ani de diplomație română modernă prin promovarea istoriei diplomației române pentru publicul larg. Sunt convins că urmează o dezbatere foarte interesantă. Vă mulțumesc!”

https://www.mae.ro/node/57665?fbclid=IwAR1Mt-Zr5fACukB33bZVoURgods5a6XL0WTJIRplgwYhTbSG-gua_-PF2d4


You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.