Informare grevă japoneză
Stimați colegi și membri ai comunității universitare,
Cu profund regret doresc să vă informez că am luat decizia de a intra în greva japoneză în semn de protest față de seria de încălcări grave ale legislației în vigoare de care se face răspunzător Senatul Universității „Valahia” din Târgoviște în procesul de adoptare și în conținutul dispozițiilor Cartei Universitare și Metodologiei referitoare la procesul de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul Universității “Valahia” din Târgoviște pentru perioada 2023-2028. Aceste documente contravin, în formă repetată, dispozițiilor Legii Învățământului Superior nr. 199/2023 și Ordinului Ministerului Educației nr. 6227/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior.
Aceste abateri de la prevederile legale afectează în mod grav procesul democratic de alegere a reprezentanților și a conducerii universității, în primul rând prin eliminarea de pe listele de vot și interzicerea dreptului de reprezentare a cercetătorilor titulari ai universității. De altfel, Biroul Electoral al Universității „Valahia” din Târgoviște, ignorând protestele celor care au denunțat aceste încălcări ale legii, a publicat listele aferente alegerilor pentru senat și funcția de rector în care sunt ostacizați cercetătorii titulari ai Universității „Valahia” din Târgoviște:
https://www.valahia.ro/anunturi/alegeri
În mod specific, în cazul dreptului de vot al cercetătorilor sunt încălcate următoarele dispoziții ale Legii Învățământului Superior nr. 199/2023:
„Art. 132. — (1) Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic și de cercetare (sublinierea noastră – passim) și din minimum 25% reprezentanți ai studenților.
(2) Membrii senatului universitar, cadre didactice și cercetători titulari, sunt aleși, fără excepție în circumscripții electorale stabilite de senat, prin votul universal direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari (s.n.) din respectivele circumscripții.”
Art. 133. — (1) Rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități:
a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege;
b) prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.
(2) Cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului se stabilește modalitatea de desemnare a acestuia, în conformitate cu prevederile alin. (1), prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.”
Reamintesc, de altfel, faptul că la referendumul care a stabilit modalitatea de desemnare a rectorului cercetătorii titulari au fost prezenți pe listele electorale, așa cum era de altfel legal, ulterior dreptul lor la vot fiind eliminat atât în ceea ce privește alegerea rectorului (cum poți primi dreptul de vot la începutul unui proces, dar îți este interzis la finele aceluiași proces este, evident, o întrebare retorică, căreia îi răspunde alin. 1 al art. 36 din Metodologie, citat mai jos), cât și a senatului instituției de învățământ superior.
Precizez, de asemenea, că legea stabilește cu claritate echivalarea funcțiilor didactice cu cele de cercetare, după cum urmează:
„Funcțiile didactice și de cercetare și ocuparea posturilor.
Art. 200. — (1) În instituțiile de învățământ superior, funcțiile didactice sunt:
a) asistent universitar;
b) lector universitar/șef de lucrări universitar;
c) conferențiar universitar;
d) profesor universitar.
(2) În instituțiile de învățământ superior, funcțiile de cercetare (s.n.) sunt:
a) asistent de cercetare;
b) cercetător științific;
c) cercetător științific gradul III;
d) cercetător științific gradul II;
e) cercetător științific gradul I.”
La rândul său, Ordinul Ministerului Educației nr. 6227/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior stipulează fără niciun dubiu:
„Art. 13
(1) Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic şi de cercetare (s.n.) şi din minimum 25% reprezentanţi ai studenţilor.
(2) Membrii senatului universitar, cadre didactice şi cercetători titulari (s.n.), sunt aleşi, fără excepţie în circumscripţii electorale stabilite de senat, prin votul universal direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari (s.n.) din respectivele circumscripţii.”
Art. 15
(1) Rectorul reprezintă legal instituția de învățământ superior în relaţiile cu terţii, realizează conducerea executivă a instituției de învățământ superior şi exercită calitatea de ordonator de credite.
(2) Rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități: a) pe bază de concurs public, în baza unei metodologii elaborate și aprobate de către senatul nou ales, conform legislației în vigoare; b) pe bază de alegeri, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.
(3) Modalitatea de desemnare a rectorului în conformitate cu prevederile alin. (2) se stabilește prin referendum universitar cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.
Art. 36
(1) În situația în care rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează pe bază de alegeri, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților, procedura privind alegerile se desfăşoară în mod similar celei privind referendumul.”
De asemenea, prin excluderea acestora din procesul electoral universitar și prohibirea posibilității legale de a fi reprezentați, nu doar că li se încalcă drepturile și participarea democratică, dar este ignorată Constituția României, în spiritul și litera sa:
„ (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”
Sunt, totodată, încălcate principiile educaționale, așa cum sunt definite acestea în Legea Învățământului Superior nr. 199/2023, în special în art. 4:
„e) principiul echităţii;
h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor membrilor comunităţii universitare;
o) principiul asigurării egalităţii de şanse şi nediscriminării.”
și se diminuează și vocea și perspectiva unei componente esențiale a comunității universitare. Acești cercetători titulari sunt adesea pilonii centrali ai excelenței academice și ai contribuției științifice a universității noastre, iar stigmatizarea lor nu poate decât afecta comunitatea noastră în întregul ei, drepturile și valorile pe care instituția noastră le-a condensat în deviza „Sapientia et virtus”.
Cu îndreptățire, prin adresa sa numărul 852/GR/R/07.12.2023, secretarul de stat pentru învățământ superior preciza că:
„Ordinul comun nr. 3058/943/2018 privind reglementarea funcțiilor cu statut de personal didactic auxiliar care nu se regăsesc în anexa I „Familia ocupațională de funcții bugetare Învățământ” la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu reglementează cu privire la modul de angajare al personalului din cadrul instituției de învățământ superior, ci doar cu privire la salarizarea acestuia. Salarizarea nu poate avea ca efect juridic modificarea funcțiilor ocupate prin concurs de personalul angajat, în special a secțiunii ,,Felul Muncii” din cuprinsul contractelor individuale de muncă.”
Eliminarea cercetătorilor de pe listele de vot reprezintă însă doar una dintre cele mai grave dintre multiplele încălcări ale legii. Carta universitară, în diversele sale versiuni, a fost adoptată în condițiile unei mimări a dezbaterii publice:
Mesaj prin email primit de subsemnatul la data de 1 noiembrie 2023 conținea în atașament următoarea informare seacă, fără nicio invitație la o întrunire propriu-zisă de dezbatere în comunitatea universitară alta decât posibilitatea trimiterii unui email:
„Vă transmitem rugămintea de a disemina în rândul cadrelor didactice conducători de doctorat titulari următorul mesaj: pe site-ul universităţii la secţiunea Senat- Documente în dezbatere se găseşte pentru consultare, proiectul de Cartă universitară propus in vederea armonizării cartei existente Ediţia 2019, cu Legea invăţământului Superior nr. 199/2023. Opiniile şi propunerile cadrelor didactice conducători de doctorat titulari, referitor la îmbunătăţirea conţinutului documentului amintit, pot fi transmise pe adresa de e-mail a Senatului senat@valahia.ro până. vineri, 3.11.2023, ora 12:00.
Cu mulţumiri,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI”
Prin urmare, termenul stabilit pentru dezbatere a fost de-a dreptul ridicol, încălcându-se, între altele, dispozițiile Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administrația publică, republicata 2013, iar întregul proces care a durat, ca orice minune, trei zile a fost o butaforie din care a rezultat în final un document cu o titulatură diferită „Carta universitară, ediția 2023”.
Nu voi trece analiza toate prevederile celor două documente la care fac referire (tabele edificatoare sunt anexate acestui mesaj), care încalcă în mod evident dispozițiile legale, și pe care le denunț prin gestul meu individual. Mă rezum la a menționa o altă anomalie rezultată din nerespectarea legii: situația în care sunt puse cadrele didactice și studenții de la extensia UVT de la Alexandria, nevoiți să călătorească 138 km până la Târgoviște pentru a-și exercita dreptul de vot.
Prin acest act de protest, îmi exprim, în definitiv, respectul pentru procesele democratice și transparente care trebuie să prevaleze în cadrul instituției noastre academice. Este esențial să ne asigurăm că funcționarea universității noastre respectă cu strictețe legislația în vigoare și că valorile noastre fundamentale sunt tezaurizate și promovate în mod adecvat.
În calitate de angajați și membri ai acestei comunități, este dreptul nostru și, mai mult decât atât, responsabilitatea noastră să ne ridicăm împotriva abuzurilor și încălcărilor legale. Greva japoneză este o formă de protest pașnică și simbolică, dar puternică, care arată solidaritatea și hotărârea de a nu tolera astfel de abateri de la prevederile legale. Este timpul să ne asigurăm că instituția noastră operează conform celor mai înalte standarde etice și legale.
Invit pe toți colegii și membrii comunității universitare să-mi înțeleagă decizia personală și să susțină eforturile de a restabili integritatea și respectul pentru lege în cadrul universității noastre.
Solicit Ministerului Educației să întreprindă toate demersurile legale în vederea verificării tuturor aspectelor pe care le-am semnalat prin trimiterea unei echipe de control și adoptarea măsurile care se impun pentru restabilirea legalității proceselor universitare în cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște, singura modalitate care mă poate determina să încetez greva.
Articole din Carta Universității care contravin prevederilor legale:
Articole din Metodologia referitoare la procesul de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul Universității “Valahia” din Târgoviște pentru perioada 2023-2028 care încalcă legislația în vigoare:
Fac precizarea că notificarea de față respectă prevederile Codului Muncii și va intra în vigoare după 48 de ore de la notificare, miercuri, 28 februarie 2024.
Cu respect,
Prof. univ. dr. habil. Silviu Miloiu
Prorector pentru Dezvoltare Instituțională și Relații Internaționale
Universitatea „Valahia” din Târgoviște
La petiția prin care informam Ministerul Educației cu privire la decizia de a intra în grevă japoneză, am primit un răspuns din partea Secretarului General al Ministerului Educației și a Direcției Juridice și Control, care denotă, în cel mai bun caz, neglijență și neasumare.
Partea pozitivă a acestui răspuns este că recunoaște încă o dată, în mod explicit, dreptul la vot al cercetătorilor științifici titulari, fără excepție, lucru pe care conducerea universității l-a susținut de luni de zile, de când s-a adresat fostului Senat în acest sens. Nu dispune însă niciun fel de acțiune concretă pentru a le reda acest drept (care deja a fost încălcat la alegerile pentru Senat și în ceea ce privește reprezentarea în acest for deliberativ – asupra acestui aspect nici măcar nu se pronunță) și nicio sancțiune, ci doar aruncă pisica în curtea a ceea ce denumește, în mod eronat, Biroul Electoral din cadrul Senatului Universității „Valahia” din Târgoviște – în realitate, Biroul Electoral al Universității, pentru că, cel puțin teoretic, ar trebui să fie o entitate independentă, nu? Nu binevoiește nici măcar să aducă în discuție modul în care a fost aprobat acest Birou, care ar fi trebuit, potrivit legii, să fie votat de către Senat exclusiv din rândul persoanelor desemnate de facultăți. Firește, Biroul Electoral al Universității, în momentul în care l-am notificat cu privire la încălcarea legii în compunerea listelor electorale, a arătat cu degetul către Metodologia referitoare la procesul de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul Universității “Valahia” din Târgoviște pentru perioada 2023-2028, care le-a răpit acestora dreptul de a fi aleși și reprezentați în Senat, deși am atras atenția că există o ierarhie a actelor legislative, cea superioară (în cazul de față Legea 199/2023 și Ordinul Ministerului Educației nr. 6227/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior) impunându-se în fața celei adoptate de Senatul universității.
În privința termenului de trei zile de așa-zisă dezbatere a Cartei universitare, care s-a restrâns, de altfel, la indicarea unei adrese de mail la care să fie transmise observații, nu are nicio emoție, Onor Ministerul, să afirme că este strict o decizie a Senatului, în baza autonomiei universitare, și că totul este roz și minunat. Până și DEX-ul ne spune că a dezbate înseamnă „a discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției”, iar o dezbatere este, prin urmare, o „analiză amănunțită; discuție largă asupra unei probleme de interes general.” Aceasta a fost, de altfel, și spiritul Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administrația publică, care, în opinia mea, trebuie să prevaleze în întregul sector public, inclusiv în cadrul instituțiilor publice de învățământ superior.
Într-un limbaj livresc, sunt imputate „lipsa de diligență de la nivelul funcțiilor de conducere ale instituției de învățământ superior, transmiterea cu întârziere, spre avizare, a Cartei universitare, în condițiile în care pentru conducerea instituției a primat menținerea unei situații conflictuale cu reprezentanții senatului universitar și nu luarea unor măsuri în interesul studenților și a instituției de învățământ superior”. Dar cine a făcut aceste constatări? Direcția Juridică și Control? În temeiul cărei analize și al cărui document? Sau a avut domnia sa, Secretarul General al Ministerului Educației, o revelație în acest sens? Ne bazăm pe impresii când expunem un punct de vedere într-un document oficial? Nu a reflectat, Doamna Secretar General, la posibilitatea ca poziția conducerii universității să fi fost determinată tocmai de prevederile nelegale ale Cartei pe care Domnia Sa și-a pus semnătura cu atâta nonșalanță? Rezultă acest lucru, fără urmă de tăgadă, din neasumarea de către Rectorul instituției de învățământ a Cartei și din adresele însoțitoare care arătau, punct cu punct, care sunt prevederile din acest document care încalcă legea educației. Unde este de fapt problema? La cel care insistă să fie respectată legea sau la cel care tolerează nerespectarea acesteia? Gramatica cartei era – și mai este, pe alocuri, după cum se poate vedea chiar și din citatul redat în răspunsul ministerului – jenantă, este adevărat, dar legalitatea ei este cea care îngrijorează orice conștiință vie din universitate.
În informarea mea există 22 de pagini de articole din Carta universității, avizată de Domnia Sa, și 19 pagini din Metodologia referitoare la procesul de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul Universității “Valahia” din Târgoviște pentru perioada 2023-2028, care contravin în mod clar legislației în domeniu. Despre acestea, liniște sepulcrală, ca să fim livrești până la capăt. De ce a dat aviz de legalitate unei Carte cu asemenea hibe și încălcări ale legii care se văd de pe Lună? Este oare aceasta neglijență? De ce nu face nicio referire la conținutul tabelului pe care l-am transmis? Este oare aceasta lipsă de asumare?
În concluzie, acest document, departe de a mă convinge să renunț la protestul meu, mă îndreptățește să-l continui până când cineva din minister, eventual Doamna Ministru Ligia Deca, chiar decide să ia lucrurile în serios. România educată ar trebui să însemne și dialog real cu oamenii din sistemul de educație, asumarea și rezolvarea problemelor pe care aceștia le aduc în discuție în spațiul public.
Răspuns primit din partea Direcției Juridică și Control a Ministerului Educației la petiția mea.
OpenEdition suggests that you cite this post as follows:
Silviu Miloiu (February 26, 2024). Informare grevă japoneză. Silviu Miloiu. Retrieved March 19, 2025 from https://doi.org/10.58079/vwn6