Nicolae Titulescu și reconfigurarea relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică: de la tratativele de la Riga (1932) la convențiile pentru definirea agresiunii (1933)
Silviu Miloiu, Nicolae Titulescu și reconfigurarea relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică: de la eșecul tratativelor de la Riga (1932) la succesul convențiilor pentru definirea agresiunii (1933), Simpozionul internațional româno-rus “Cea de-a 85 aniversare a semnării tratatului din 1934 privind reluarea relațiilor diplomatice dintre România și Uniunea Sovietică”, București, Casa Titulescu, 27 septembrie 2019.
Rezumat
Când la data de 6 mai 1929 Nicolae Titulescu aborda în Reichstagul german problematica păcii puțini analiști ar fi putut crede că un deceniu mai târziu clădirea Parlamentului va fi dominată de vocile lorzilor războiului și nu de cea a apostolilor păcii. În acel moment, Gustav Stresemann, capabilul politician și diplomat german conducea încă politica externă a celui mai însemnat stat din Europa Central-Vestică, în vreme ce steaua lui Titulescu continua să se ridice pe firmamentul diplomației europene și în viața politică internă. Discursul său din Reichstag nu reprezintă însă numai o piatră de hotar în istoria relațiilor româno-germane – deși impactul său s-a stins curând în avatarurile ce au urmat declanșării crizei economice mondiale, dar și una dintre cele mai interesante meditații cu privire la relațiile internaționale, la procesul de adoptare a deciziilor în planul relațiilor internaționale și la decidenții propriu-ziși. Dacă semnificația exterioară a discursului lui Titulescu, din punctul de vedere al relațiilor româno-germane, dar și însemnătatea sa pentru perspectivele pe care le deschide asupra studiului păcii istoriografia s-a pronunțat de mai bine de o jumătate de secol, în schimb elementele de concepție politică și diplomatică pe care el le detaliază în acest discurs au scăpat atenției cercetătorilor. Cu deosebire abordările sale cu privire la ceea ce denumește Realisierenden-Idealisten reprezintă, în opinia noastră, una dintre cheile stabilirii unui nou program de cercetare cu privire la Titulescu pe care ne propunem să-l schițăm în această comunicare. Lucrarea de față își propune, așadar, să zăbovească asupra conceptului de idealist înfăptuitor, idealist pragmatic sau idealist practic, așa cum acesta este analizat în discursul lui Titulescu și într-o serie de lucrări apărute mai cu seamă în perioadele de detente ale Războiului Rece și după înlăturarea Cortinei de Fier. În vederea întreprinderii acestui demers de cercetare vom realiza o analiză de discurs pentru a identifica cât mai consistent locul pe care acest concept l-a jucat în gândirea și practica diplomatică a lui Titulescu și vom încerca să-l comparăm cu evoluțiile conceptuale ulterioare ale termenului. În mod preliminar putem afirma că alături de concepția sa diplomatică ancorată în sfera dreptului și dreptului internațional, autodefinirea sa ca politician și diplomat din categoria idealiștilor înfăptuitori conturează profilul unei figuri care a întruchipat în perioada interbelică idealurile Societății Națiunilor și interesele țării sale, așa cum le percepea el. Un al doilea obiectiv al acestei lucrări este să analizăm în cadrul unui studiu de caz ce rol a jucat această perspectivă asupra atitudinii sale – care odată cu desemnarea în fruntea diplomației românești în anul 1932 va fi și a guvernului său – în ceea ce privește relațiile cu Uniunea Sovietică în anii 1932-1933. În ce măsură putem vorbi cu adevărat despre o transformare profundă a percepției lui Titulescu în decursul unui singur an, cât de mult au contat opinii sau umori personale, așa cum s-a afirmat uneori, sau cât de mult putem de fapt vorbi despre o evoluție treptată în privința poziției sale față de U.R.S.S. Au fost aceste transformări mai mult sau mai puțin consistente rezultatul modificărilor la nivel internațional și regional sau mai degrabă rodul unor conjuncturi sau evoluții interne, românești?
OpenEdition suggests that you cite this post as follows:
Silviu Miloiu (October 1, 2019). Nicolae Titulescu și reconfigurarea relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică: de la tratativele de la Riga (1932) la convențiile pentru definirea agresiunii (1933). Silviu Miloiu. Retrieved April 26, 2025 from https://doi.org/10.58079/u6if