Scrisoare deschisă adresată Ministrului Educației
Doamnă Ministru Ligia Deca,
Prin această scrisoare deschisă solicit să vă precizați public, în cel mai scurt timp, poziția cu privire la suita de încălcări grave ale legislației în vigoare de care se face răspunzător Senatul Universității „Valahia” din Târgoviște în procesul de adoptare și în conținutul dispozițiilor Cartei Universitare și Metodologiei referitoare la procesul de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul Universității “Valahia” din Târgoviște pentru perioada 2023-2028. Aceste documente contravin, în formă repetată, dispozițiilor Legii Învățământului Superior nr. 199/2023 și Ordinului Ministerului Educației nr. 6227/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior. Totodată, aceste abateri de la prevederile legale afectează în mod grav procesul democratic de alegere a reprezentanților și a conducerii universității, în primul rând prin eliminarea de pe listele de vot și interzicerea dreptului de reprezentare a cercetătorilor titulari ai universității în Senat și în procesul de alegere a rectorului.
De altfel, Biroul Electoral al Universității „Valahia” din Târgoviște, ignorând protestele celor care au denunțat aceste încălcări ale legii, a derulat alegerile pentru Senat (primele două tururi) și a publicat listele aferente alegerilor pentru funcția de rector, care le încalcă drepturile și-i discriminează pe cercetătorii titulari ai Universității „Valahia” din Târgoviște: https://www.valahia.ro/anunturi/alegeri.
În mod specific, în cazul dreptului de vot al cercetătorilor sunt încălcate următoarele dispoziții ale Legii Învățământului Superior nr. 199/2023:
„Art. 132. — (1) Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic și de cercetare (sublinierea noastră – passim) și din minimum 25% reprezentanți ai studenților.
(2) Membrii senatului universitar, cadre didactice și cercetători titulari, sunt aleși, fără excepție în circumscripții electorale stabilite de senat, prin votul universal direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari (s.n.) din respectivele circumscripții.”
Art. 133. — (1) Rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități:
a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege;
b) prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.
(2) Cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului se stabilește modalitatea de desemnare a acestuia, în conformitate cu prevederile alin. (1), prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.”
Reamintesc, de altfel, faptul că la referendumul care a stabilit modalitatea de desemnare a rectorului cercetătorii titulari au fost prezenți pe listele electorale, așa cum era de altfel legal, ulterior dreptul lor la vot fiind eliminat atât în ceea ce privește alegerea rectorului (cum poate cineva primi dreptul de vot la începutul unui proces, dar îi este interzis la finele aceluiași proces este, evident, o întrebare retorică, căreia îi răspunde alin. 1 al art. 36 din Metodologie, citat mai jos), cât și a senatului instituției de învățământ superior.
Precizez, de asemenea, că legea stabilește cu claritate echivalarea funcțiilor didactice cu cele de cercetare, după cum urmează:
„Funcțiile didactice și de cercetare și ocuparea posturilor.
Art. 200. — (1) În instituțiile de învățământ superior, funcțiile didactice sunt:
a) asistent universitar;
b) lector universitar/șef de lucrări universitar;
c) conferențiar universitar;
d) profesor universitar.
(2) În instituțiile de învățământ superior, funcțiile de cercetare (s.n.) sunt:
a) asistent de cercetare;
b) cercetător științific;
c) cercetător științific gradul III;
d) cercetător științific gradul II;
e) cercetător științific gradul I.”
La rândul său, Ordinul Ministerului Educației nr. 6227/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior stipulează fără niciun dubiu:
„Art. 13
(1) Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic şi de cercetare (s.n.) şi din minimum 25% reprezentanţi ai studenţilor.
(2) Membrii senatului universitar, cadre didactice şi cercetători titulari (s.n.), sunt aleşi, fără excepţie în circumscripţii electorale stabilite de senat, prin votul universal direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari (s.n.) din respectivele circumscripţii.”
Art. 15
(1) Rectorul reprezintă legal instituția de învățământ superior în relaţiile cu terţii, realizează conducerea executivă a instituției de învățământ superior şi exercită calitatea de ordonator de credite.
(2) Rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități: a) pe bază de concurs public, în baza unei metodologii elaborate și aprobate de către senatul nou ales, conform legislației în vigoare; b) pe bază de alegeri, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.
(3) Modalitatea de desemnare a rectorului în conformitate cu prevederile alin. (2) se stabilește prin referendum universitar cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.
Art. 36
(1) În situația în care rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează pe bază de alegeri, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și cercetătorilor titulari (s.n.) din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților, procedura privind alegerile se desfăşoară în mod similar celei privind referendumul.”
De asemenea, prin excluderea acestora din procesul electoral universitar și prohibirea posibilității legale de a fi reprezentați, nu doar că li se încalcă drepturile și participarea democratică, dar este ignorată Constituția României, în spiritul și litera sa:
„ (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi nat