Digital resources in the Social Sciences and Humanities OpenEdition Our platforms OpenEdition Books OpenEdition Journals Hypotheses Calenda Libraries OpenEdition Freemium Follow us

Anexarea țărilor baltice de către U.R.S.S. (1939-1940)

Nereuşita Moscovei în atragerea diplomaţiilor franceză şi engleză spre o colaborare axată pe susţinerea politicii de anexiuni teritoriale, contrară voinţei statelor din Europa central-estică, l-a stimulat pe Stalin să accepte oferta concretă a Reichului german. Astfel, la 20 august 1939, Adolf Hitler i-a scris o scrisoare personală lui Stalin pentru a-i cere acceptul pentru o vizită a lui Ribbentrop la Moscova. Peste două zile dictatorul sovietic a răspuns exprimându-şi speranţa că pactul de neagresiune dintre Germania şi U.R.S.S. va marca o „turnură decisivă” în relaţiile politice dintre cele două ţări. Aceasta s-a materializat mai ales în protocolul adiţional secret semnat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop la finele unei zile de negocieri, pe 23 august 1939. În cursul convorbirilor, Stalin s-a arătat moderat atras de pactul de neagresiune în sine, şi chiar mai puţin de manifestările de prietenie ale lui Ribbentrop. Dictatorul sovietic era interesat în primul rând de chestiunea sferelor de influenţă. Referitor la arealul baltic, Ribbentrop a propus ca Finlanda şi Estonia să cadă în sfera sovietică (cedându-i lui Stalin aria de acoperire a Leningradului pe care acesta şi-o dorea aşa de mult), Lituania să treacă în sfera germană iar Letonia să fie împărţită între cele două mari puteri. În momentul în care Stalin a cerut, ca într-o veritabilă târguială, toată Letonia, Ribbentrop i-a telegrafiat lui Hitler, care și-a dat acceptul. La fel s-au petrecut lucrurile şi în privinţa Basarabiei. În chiar punctul 1 al acestui document, ce contravenea oricărui principiu de drept internaţional, se prevedea trecerea Finlandei, Estoniei şi Letoniei în sfera de interes a U.R.S.S., în timp ce Lituania era adjudecată de Hitler. Ulterior, în timpul celei de-a doua călătorii a ministrului german von Ribbentrop la Moscova, la 28 septembrie 1940, Stalin a reuşit, așa cum am arătat, să includă în sfera sa de influenţă şi Lituania, în schimbul a două provincii poloneze. Diplomaţia letonă primea şi ea în zilele ce au urmat pactului Ribbentrop-Molotov informaţii cu privire la conţinutul unor anexe secrete ce ar fi avut în vedere împărţirea sferelor de influenţă dintre Germania şi Uniunea Sovietică în regiunea baltică. Ambasadorul leton la Varşovia, L. Ēķis, care după înfrângerea Poloniei se va reloca la București, transmitea din Polonia informaţii despre ştirile apărute în presa din țara în care era acreditat despre diviziunea sferelor de influenţă dintre cele două mari puteri pe râul Daugava. Informaţiile fuseseră însă dezminţite atât de diplomaţia poloneză, cât şi de către ambasadorul sovietic la Varşovia, care le declarase ca fiind „absurde”. La rândul său, ambasadorul leton în Franţa, O. Grosvalds, percepea confuzia existentă în mediile diplomatice din Paris cu privire la natura înţelegerii sovieto-germane. Grosvalds a avertizat în discuţiile cu diplomaţii francezi asupra „tacticilor cinice şi absolut imorale” practicate de sovietici. Diplomatul leton evidenţia faptul că noua mişcare diplomatică a germanilor se situa pe linia politicilor bismarckiene de cooperare cu ruşii pe socoteala altor naţiuni. Grosvalds era convins că acordul germano-sovietic deschisese răsăritul Europei germanilor şi se întreba, date fiind şi informaţiile din presa franceză despre înţelegerea de împărţire a Poloniei şi Ţărilor Baltice încheiată între Berlin şi Moscova, cât de departe merseseră, în realitate, delegaţii celor două mari puteri. Transpunerea în practică a acordului de la Moscova a fost realizată treptat de Stalin. Pentru a-şi realiza obiectivele, Moscova a provocat câte o criză în relaţiile cu Estonia, Letonia şi Lituania. La 18 septembrie, Uniunea Sovietică şi-a început ofensiva diplomatică împotriva Estoniei. Agenţia sovietică oficială de ştiri „Tass” a anunţat că un submarin polonez s-a refugiat într-o bază estoniană „cu acordul cercurilor conducătoare” estoniene. Tallinnul a dezminţit imediat această informaţie. La 25 septembrie Stalin l-a informat pe Hitler că, având asentimentul german, va proceda la „rezolvarea problemei Ţărilor Baltice”.


OpenEdition suggests that you cite this post as follows:
Silviu Miloiu (May 14, 2020). Anexarea țărilor baltice de către U.R.S.S. (1939-1940). Silviu Miloiu. Retrieved April 25, 2025 from https://doi.org/10.58079/u6j2


You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.