Când la data de 30 mai 2002 am declinat oferta Directorului Institutului de Istorie, Prof. dr. Kalervo Hovi, de a-mi permanentiza șederea la Universitatea din Turku, a doua universitate ca importanță din Finlanda, a 287-a universitate la nivel global potrivit QS Global World Ranking, prin ocuparea unei poziții permanente de cercetător, obiectivul meu, căruia i-am rămas fidel cu statornicie, a fost de a consolida o instituție căruia mi-am dedicat cea mai mare parte a activității mele: alma mater a noastră, Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Regăsesc în universitatea noastră și acum – cu atât mai mult acum – suficiente motivele pentru a-mi continua cariera academică aici, alături de Dvs., mai cu seamă că împărtășesc aceleași valori cu cele asumate de U.V.T. prin carta sa, așa cum voi explicita în proiectul meu de candidatură:
a) excelența și sustenabilitatea proceselor;
b) libertatea de gândire și exprimare;
c) inovare și dinamism în învățământ, cercetare și creație artistică;
d) dreptatea și echitatea;
e) meritul și profesionalismul;
f) onestitatea și corectitudinea;
g) respectul, toleranța și nondiscriminarea;
h) transparența și responsabilitatea.
Toate aceste valori și principii, pe care le-am promovat cu constanță și perseverență în întreaga mea activitate științifică și academică, constituie elementele fundamentale care-mi vor ghida întreaga mea activitate de senator din partea I.O.S.U.D., așa cum am detaliat în proiectul meu de candidatură.
Ziua de vineri, 31 mai 2002, a semnificat încheierea unei etape de doi ani de studii la două însemnate universități europene, Universitatea din Tartu, din Estonia – fondată la 30 iunie 1632 de către faimosul rege suedez Gustav al II-lea Adolf, în chiar anul morții sale pe câmpul de bătălie de la Lützen, ca un adevărat testament spiritual –, situată pe locul 301 din lume potrivit QS Global World Ranking, unde am obținut diploma de Studii Baltice, și Universitatea din Turku și Åbo Akademi, din Finlanda, la care am aprofundat studiile scandinave, am învățat limbile finlandeză și suedeză, am cercetat istoria Finlandei și a relațiilor dintre România și Finlanda, pe baza unor investigații consistente multi-arhivistice, și totodată am devenit, din primăvara anului 2002, primul profesor din România care a predat un curs universitar la cea de-a doua universitate istorică din Țara celor o mie de lacuri. Intitulat Sundry Europes, sundry Romanias: the identity of Romanians in the age of clashes (1918-2000), cursul meu, susținut la Departamentul de Istorie Politică al Universității din Turku, în cadrul unui program comun cu Universitatea din Helsinki, s-a bucurat de un succes foarte mare, mai mulți dintre absolvenții acestuia parcurând ulterior o cariera remarcabilă în cadrul Ministerului de Externe finlandez, Președinției Finlandei, Universității din Turku și a unor instituții academice europene. Ambasadorul României în Finlanda s-a deplasat personal la Universitatea din Turku pentru a saluta acest moment important în istoria relațiilor româno-finlandeze. Acest curs universitar a facilitat, de asemenea, organizarea unei serii de însemnate evenimente concepute împreună cu Ambasada României la Helsinki, cu Universitatea din Turku, cu lectoratele de limba română și de limba italiană din cadrul acesteia, cu Institutul Aleksanteri al Universității din Helsinki, și cu celebra asociație Paneuropa, condusă în acel moment de Arhiducele Otto von Habsburg, în vederea promovării aderării României la Uniunea Europeană. Succesul prelegerilor mele a facilitat continuarea predării acestuia la Universitatea din Turku în anii 2003 și 2005 și asimilarea sa în programele de studii ale Universității din Helsinki, a 107-a universitate din lume, în anii 2004 și 2006.
Contactele stabilite în mediul științific finlandez mi-au permis obținerea prin concurs din partea Ministerului Educației din Finlanda, prin intermediul agenției specializate CIMO, a două burse de cercetare postdoctorală la Universitatea din Turku în anii 2003 și 2005, ceea ce mi-a deschis calea continuării cercetărilor în țara nordică asupra temelor Allies without alliance. Romania and Finland’s policies toward Soviet Union during the Second World War: a study on cultural and political behaviour of the small states in the war și Converging and diverging their destinies. Romania and Finland during World War II.
Aprofundând istoria acestor țări și cunoscând îndeaproape societățile finlandeză și estonă îmi pot permite să afirm că nu întâmplător sistemele de învățământ din aceste două țări se numără printre cele mai performante din lume. Rezultatele recent publicate ale testelor Pisa au găsit Estonia figurând pe primul loc în lume, în vreme ce Finlanda, la rândul ei fostă laureată, continuă să se regăsească printre cele mai performante state de pe plan mondial. De altfel, la sfârșitul sec. al XIX-lea rata de alfabetizare în Estonia era de peste 90%, în vreme ce în Finlanda aceasta era aproape generalizată. Situația este similară la nivelul învățământului superior, unde apropiatele mele legături și colaborări cu universitățile din Turku, Helsinki, Oulu din Finlanda, respectiv cu Universitatea din Tartu din Estonia, mi-au permis să aprofundez și să beneficiez de calitatea actului de educație și de cercetare nordic.

Am avut, de altfel, ocazia să prezint pe larg viziunea mea despre Finlanda în cadrul primei monografii românești închinată istoriei acestei țări. Am avut privilegiul, de altfel, de fi primit Decorația Sininen Risti (Crucea Albastră) a Finlandei, la data de 15 noiembrie 2018, acesta fiindu-mi decernată tocmai ca o apreciere a meritelor mele științifice aduse în privința studierii istoriei Finlandei și a relațiilor româno-finlandeze. Însemnările zilnice de pe frontul românesc ale Mareșalului Carl Gustaf Emil Mannerheim, eroul național al Finlandei, pe care le-am descoperit în Arhivele Naționale de la Helsinki și le-am publicat sub prefața Ambasadorului Finlandei la București, figurează astăzi la loc de cinste în expoziția permanentă din casa memorială a Mareșalului Mannerheim din capitala Finlandei.
La doi ani după sfârșitul primei mele experiențe mai îndelungate din țările din regiunea Mării Baltice a debutat activitatea mea de cercetător asociat la Universitatea din Glasgow, din Marea Britanie, ca bursier al Ministerului Educației Naționale și al universității gazde. Mobilitatea mea avea în vedere cercetarea unei teme importante de relații internaționale, politica Marii Britanii față de țările Europei Central-Răsăritene în ajunul și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, și susținerea de cursuri și conferințe la Universitatea gazdă. Aceasta mi-a permis inserția într-unul dintre cele mai performante centre universitare de pe mapamond, care se situează, potrivit QS Global World Ranking, pe locul 67 din întreaga lume. Alături de o garnitură de mari profesori, în frunte de John Hiden, David J, Smith, Patrick Salmon, Richard Mole și mulți alții am desfășurat cercetări foarte bine primite de comunitatea științifică britanică și internațională. În martie 2005, la Ambasada României din Regatul Unit, în prezența ministrului român de externe, a ministrului de externe britanic, a ministrului britanic pentru Europa și a rectorului University College of London, mi-a fost decernat de către British Ministry for Europe, University College of London și Ministerul Afacerilor Externe al României Premiul ‘George Iacobescu’ pentru lucrarea The British Policy toward Romania, Estonia and Finland (1939-1940). Ca urmare a acestei reușite am fost invitat de către ministrul Mihai Răzvan Ungureanu să mă alătur Ministerului Afacerilor Externe al României, opțiunea mea fiind însă să revin la catedra care mă aștepta la Universitatea „Valahia” din Târgoviște.

Experiențele mele de predare, cercetare și colaborare internațională sunt foarte numeroase. Pe lângă instituțiile de învățământ superior prestigioase deja amintite, am predat, în calitate de profesor invitat, la Universitatea din Greifswald din Germania (octombrie 2013), am susținut cursuri și am conferențiat la numeroase alte universități europene dintre care amintesc Praga (Cehia), Oulu (Finlanda), Paris (Franța), Lüneburg (Germania), Cork (Irlanda), Riga și Valmiera (Letonia), Vilnius și Kaunas (Lituania), Chișinău (Republica Moldova), Varșovia și Ostrowiec Świętokrzyski (Polonia).
Cercetările din Țările Baltice s-au materializat în coordonarea și publicarea în anii 2011 și 2013 a primei sinteze închinate istoriei Lituaniei și istoriei relațiilor româno-lituaniene, prefațate de Ambasadorul Lituaniei la București, și în anii 2012 și 2018 a primei monografii dedicate istoriei Letoniei și a unui volum închinat relațiilor româno-letone, prefațate de Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei. Lansate oficial la ministerele Afacerilor Externe al României și al celor două state baltice, lucrările scrise în colaborare cu renumiți istorici din Letonia și Lituania, la redactarea, îngrijirea și apariția cărora mi-am adus aportul decisiv, mi-au adus două importante recunoașteri științifice internaționale: Decorația Steaua Diplomației Lituaniene, acordată de Ministerul de Externe al Lituaniei (15 februarie 2012) în Sala Gafencu a Ministerului Afacerilor Externe al României, în prezența reprezentanților celor două țări, domnii Bogdan Aurescu și Vladimir Jarmolenko, și Premiul pentru Excelență în cercetarea științifică, conferit la Riga de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei, în prezența miniștrilor de externe ai Letoniei și României.


Am fost membru al unor granturi de cercetare internaționale derulate în Finlanda și am publicat în volume colective apărute sub egida Uniunii Europene sau a unor prestigioase edituri și instituții academice din Statele Unite ale Americii, Finlanda, Germania, Italia. De asemenea, am propus universității două însemnate personalități lituaniene cărora Senatul a decis să le decerneze titlul de Doctor Honoris Causa. Printre aceștia s-a numărat și unul dintre cei mai importanți filosofi europeni contemporani, Profesorul Leonidas Donskis, care în timpul vieții sale, sfârșite prematur, a constituit un însemnat vector de imagine pentru universitatea noastră.
Având în vedere profilul meu științific mă număr printre membrii fondatori ai Asociației Române pentru Studii Baltice și Nordice, cea mai însemnată platformă academică de studiere și cunoaștere a spațiului septentrional al Europei din întreaga noastră regiune, al cărui președinte sunt încă de la înființare. Rolul de președinte de onoare este îndeplinit, prin rotație, de către unul dintre ambasadorii statelor nordice și baltice la București. Sunt, de asemenea, redactorul șef al Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, periodic recunoscut drept cea mai însemnată revistă științifică cu acest profil din Europa Centrală și de Sud-Est. Am organizat, în cei mai bine de zece ani de activitate a asociației, zece conferințe anuale internaționale cu numeroși participanți din întreaga lume, din Japonia până în Statele Unite, cu o rată de prezență mai numeroasă a celor din Scandinavia, Germania, Marea Britanie și țările baltice. Am câștigate șapte proiecte internaționale și naționale din partea Comisiei Europene, Administrației Fondului Cultural Național etc. în vederea finanțării programelor de studii, cercetare și publicare ale A.R.S.B.N. În calitatea mea anterioară de director al Departamentului pentru Studii în Limbi Străine am obținut, prin colaborare cu A.R.S.B.N., Universitatea din Oslo, Universitatea din Agder (Norvegia), Ambasada Lituaniei la București și Institutul Român pentru Pace, un important proiect, în valoare de 100.000 euro, finanțat din fondurile S.E.E., care a permis formarea la Târgoviște, în cadrul universității noastre, a două promoții a câte 50 de studenți fiecare de cunoscători ai istoriei, mediului economic, social, științific, cultural, ai limbilor finice, baltice și scandinave. Universitatea noastră găzduiește, de asemenea, în cadrul Școlii Doctorale de Științe Economice și Umaniste, Biblioteca Leonidas Donskis, care oferă acces la colecții de carte și periodice din domeniul studiilor baltice și nordice.

Profilul meu internațional s-a consolidat în calitate de profesor conducător de doctorat și de membru al unor proiecte doctorale cu finanțare europeană ale universității. Menționez, în acest sens, încheierea a două acorduri internaționale de cotutelă cu Universität Stuttgart din Germania și cu Université Sorbonne Nouvelle – Paris 3, dar și a înțelegerii informale, dublate de un Acord Erasmus, cu Universitatea din Oslo, în scopul derulării unei a treia cotutele internaționale. Trei dintre cele opt teze de doctorat pe care le-am coordonat și care au fost susținute până în prezent au fost redactate în limbi străine (engleză și franceză). Doctoranzii pe care i-am condus au obținut burse în vederea efectuării de stagii doctorale la instituții prestigioase din Germania, Franța sau Marea Britanie. Am contribuit, de asemenea, la formarea unui mare număr de cercetători cu un profil internațional evident și la mobilitatea acestora în Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Franța, Italia, Marea Britanie etc. Am organizat vizite de lucru ale doctoranzilor U.V.T. la Universitatea din Helsinki și mi-am adus aportul de fiecare dată când am fost solicitat la atingerea obiectivelor de internaționalizare în cadrul I.O.S.U.D. și la satisfacerea obiectivelor proiectelor derulate la acest nivel. Datorită aportului meu s-au semnat opt acorduri Erasmus cu universități europene, altele fiind în curs de finalizare. Am colaborat îndeaproape cu Prof. univ. dr. habil. Sergiu Musteață de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și am reușit să obținem prin concurs finanțarea a două proiecte Erasmus care au permis și vor permite în continuare mobilitatea studenților și cadrelor didactice între cele două instituții de învățământ superior. Mai mult, profitând de colaborările dintre noi am reușit asocierea Prof. Musteață, unul dintre cei mai însemnați istorici români contemporani, în cadrul școlii noastre doctorale. În egală măsură, am legat o apropiată colaborare cu Dr. Octavian Țâcu, cercetător științific prestigios la Academia de Științe a Moldovei, fost ministru, actual parlamentar, alături de care am elaborat o serie de publicații științifice, ultima dintre acestea, semnată împreună cu istoricul kazah Nurlan Dulatbekov, fiind dedicată istoriei prizonierilor de război români din Kazahstan din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și după terminarea acestuia.
Toate aceste prețioase experiențe universitare europene îmi propun să le folosesc în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în calitate de membru al Senatului Universitar, îndeosebi a aspectelor ce vizează excelența și sustenabilitatea proceselor, inovarea și dinamismul în învățământ, cercetare și creație artistică, meritul și profesionalismul, așa după cum se poate constata din proiectul meu de candidatură.
Vă mulțumesc!
Descărcați documentul în format pdf

15 decembrie 2019
Prof. univ. dr. habil. Silviu Miloiu